Screening cancer mamar

Screening-ul pentru cancer mamar – scăzut în România

Screening-ul pentru cancer mamar este scăzut în România, arată date publicate de Eurostat. În 2015, doar 0,2 % dintre femeile din România cu vârste cuprinse între 50 ș 69 de ani au efectuat screening-ul, acesta fiind cel mai mic procentaj înregistrat de o țară din UE.

Comparativ, în patru state membre UE, rata screening-ului pentru cancerul de sân pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani a fost de peste 75%: Danemarca (82,1% în anul 2016), Finlanda (81,9%), Olanda (78,2% în 2015) şi Marea Britanie (75,1%).

În schimb, în opt state membre UE, rata screening-ului pentru cancerul de sân pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani a fost mai mică de 50%, cele mai scăzute procente fiind în România (0,2% din femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani, conform datelor din 2015), Bulgaria (20,6%) şi Slovacia (30,7%).

Studiu pentru determinarea costurilor

În România, a fost realizat în perioada mai-septembrie 2017 un studiu ce a avut ca obiective specifice determinarea costurilor totale actuale generate de cancerul de sân pentru bugetul de sănătate, dar și ca procent din PIB, precum și estimarea impactului introducerii unui program de screening pentru cancerul de sân în România.

Studiul a utilizat date provenind de la institutiile publice cu responsabilități în domeniul sănătății (Institutul National de Sănătate Publică, Institutul Național de Statistică, Registrul de Cancer din Regiunea Nord-Vest, Institutul de Oncologie Cluj-Napoca, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități). Estimările cuprinse acoperă o perioadă de 10 ani, avându-se în vedere intervalul de analiză 2017-2027.

Prin realizarea unei previziuni cu privire la potențialele investiții necesare și beneficiile acestora în următorii ani, rezultatele obținute din prezenta analiză, susțin introducerea programului de screening.

Costurile totale generate de cancerul de sân pentru bugetul național la nivelul anului 2017, au fost de peste 1,2 miliarde lei (circa 270 milioane euro), pentru un număr de 114 697 paciente.

În calculul acestor costuri au fost luate în considerare costurile directe (costurile cu serviciile oferite în asistență medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, costurile de tratament oncologic și costurile cu reconstrucția mamară), precum și cele indirecte generate de concediile medicale, prestațiile sociale pentru handicap, productivitatea pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap și deces prematur la vârsta activă și costurile adiacente ale aparținătorilor pacientelor.

Factori de risc asociați cancerului de sân

Câțiva factori de risc pentru cancerul de sân au fost bine documentați. Cu toate acestea, pentru majoritatea femeilor care prezintă acest cancer nu este posibil să se identifice factori de risc specifici.

Istoricul familial

Un istoric familial de cancer de sân crește riscul de cancer mamar. Unele mutații, în special în gena cancerului de sân (BReast CAncer gene) BRCA1, BRCA2 și proteina tumorală p53 prezintă un risc foarte mare pentru cancerul de sân, dar acestea sunt rare și reprezintă un procent mic din totalul bolnavelor diagnosticate.

Femeile purtătoare ale unei mutații pentru una din genele BRCA au un risc de apariție a cancerului de sân de-a lungul vieții care variază între 45 și 90%. În jumătate din cazuri apărând înainte de vârsta de 50 de ani.

Indiciile de istoric familial și personal care sugerează un risc posibil de sindrom neoplazic mamar și ovarian ereditar sunt:

• cancer mamar diagnosticat înainte de 50 de ani sau cancer ovarian diagnosticat la orice vârstă;

• cazuri de cancer mamar și ovarian sau cancer mamar bilateral sau multiplu apărute la aceeași persoană din familie indiferent de gradul de rudenie;

• origini din grupul etnic al evreilor Ashkenazi;

• prezența unui caz de cancer mamar la bărbat în istoricul familiei;

• existența unei mutații BRCA1 sau BRCA2 cunoscută în familie.

Ceilalți factori care influențează în mod variabili riscul relativ de cancer mamar sunt evitabili/modificabili: expunerea la radiații, consumul de alcool, obezitatea (mai ales după menopauză), lipsa activității fizice, nuliparitatea și/sau lipsa alăptării la femeile care au născut, terapia de substituție în postmenopauză cu estrogen/progestative.

Terapia hormonală de substituție

Unul dintre cei mai semnificativi factori pentru creșterea riscului relativ este terapia hormonală de substituție (THS), asociere confirmată atât de studiile observaționale cât și de scăderea importantă de incidență observată cu începere din perioada 2002-2003 atât în SUA cât și în celelalte țări care au redus masiv prescrierea acestei terapii în menopauză.

Radiațiile

Expunerea la radiații ionizante atât în scop terapeutic – radioterapie sau examene radiologice frecvente în scop diagnostic de exemplu fluoroscopia frecventă a trenului superior pentru tuberculoză, cât și profesională sau accidentală, se asociază de asemenea în mod semnificativ cu un risc sporit de cancer mamar.

Obezitatea

Obezitatea se asociază cu risc crescut de cancer mamar în special după menopauză. Studiul Women Health Initiative a urmărit 85.917 de femei și a înregistrat informații despre istoricul greutății, alți factori de risc cunoscuți și măsurători de talie, greutate, circumferința adominală și a șoldurilor la vârsta de 50 de ani. Cel mai puternic predictor s-a dovedit a fi greutatea cu un RR de 2,85 (95% CI, 1,81-4,49) pentru femeile cu greutate mai mare de 82,2 kg, comparativ cu cele cu greutate mai mică de 58,7 kg.

Alcoolul

Alcoolul crește riscul de cancer mamar, cu aproximativ 7% pentru fiecare 10 g de alcool (o băutură standard) consumate pe zi, independent de prezența sau absența altor factori.

Lasă un răspuns