Salariul minim din România, mai mare. Ce propun șapte deputați PSD

Salariul minim din România, mai mare. Valoarea salariului minim în România ar putea fi corelată cu cea a salariului mediu, potrivit unei propuneri legislative înregistrată la Senat pentru dezbatere. Ea este inițiată de șapte social-democrați.

Ca să intre în vigoare, ea trebuie adoptată de ambele Camere. Apoi trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial.

Noua propunere presupune modificarea Codului Muncii

În prezent, ea este depusa in Senat pentru dezbatere. În forma actuală, propunerea legislativă presupune introducerea următorului aliniat în Codul Muncii:

„Raportul dintre salariul de baza minim brut pe țară și salariul mediu brut pe economie va crește în tranșe anuale egale începând cu data de 1 ianuarie 2021, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe țară să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie”.

Cine sunt inițiatorii proiectului

Cei șapte semnatari ai inițiativei legislative sunt Babus Radu, Budai Marius-Constantin, Lazăr Sorin, Răduț Violeta, Suciu Vasile-Daniel, Tilvar Angel, Vrajitoru Sorinel-Marian, Weber Mihai , toți deputați PSD.

Citește și: Putin, dialog umilitor pe stra cu o femeie din Sankt Petersburg ; ea l-a intrebat cum se poate trăi cu salariul minim din Rusia

În expunerea de motive, aceștia au menționat discuțiile care au loc despre introducerea unui salariu minim la nivelul UE. La începutul anului, Comisia Europeană a lansat prima etapă a consultării cu partenerii sociali (întreprinderile și sindicatele) pe această temă. Prima formulă de calcul luată în considerare este ca salariul minim să fie calculat ca 60% din salariul mediu. Iar asta propun și deputații social-democrații din țara noastră.

Deocamdată, statele nordice se opun introducerii acestei măsuri la nivel european. Ele susțin că le-ar strica mecanismul de recompensare a angajaților, care funcționează foarte bine. Aceștia nu au în prezent un salariu minim stabilit de stat, pe fiecare ramură a economiei în parte, în urma unor negocieri colective între sindicate și patroni.

Care ar fi beneficiile propunerii legislative

Salariul minim brut pe țară este de 2.230 de lei, iar cel mediu brut pe economie este de 5.429 de lei. Prin urmare, raportul dintre cele două depășește puțin 40%.

Ca să ajungă la 60%, salariul minim brut ar trebui să crească la 3.257 de lei, cu 1.000 de lei mai mult față de valoarea actuală. Suma netă ar fi deci de 1.916 de lei (față de 1.346 de lei, cât este în prezent pentru majoritatea categoriilor profesionale).

Inițiatorii propunerii legislative au menționat câteva dintre beneficiile acestei măsuri, respectiv reducerea decalajelor între statele europene și cetățenii acestora, garantarea asigurării standardelor și condițiilor minime de trăi decent pentru populație, diminuarea migrației forței de muncă autohtone, reducerea șomajului voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim, colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat necesare efectuării de noi investiții, distribuția mai echitabilă a profiturilor în plan european.

Consecințele creșterii salariului minim asupra economiei

Printre lucrurile pe care nu le-au menționat se numără schema exactă de creștere a ponderii salariului minim în cel mediu până la 60%: cuantumul anual, dacă va fi în procente sau nominal.

De asemenea, toți actorii implicați ar trebui să discute despre toate posibilele implicații. Creșterea salariului minim vine la pachet cu creșterea dărilor la stat. Dacă nu se anunță din timp sau avansul e prea brusc, companiile nu au cum să se pregătească. Acest lucru ar putea duce la concedieri, falimente sau la trecerea la plata „la negru”.

Cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim sunt în industria textilă, cea de încălțăminte, hoteluri și restaurante.

O altă consecință a creșterii salariului minim este micșorarea clasei de mijloc din România.

Dacă salariul mediu crește, atunci ar crește și cel minim. Acest aspect trebuie luat în calcul. Trebuie stabilit care va fi reperul în ceea ce privește suma și perioada de timp.

Rămâne de văzut cum va fi gestionată această propunere la nivel național. Dar și european, unde discuțiile sunt în derulare. site news

Lasă un răspuns