Rezultate negative record ale hotelurilor din România

Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record. Drept urmare, sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Conform unui sondaj Cushman & Wakefield, în parteneriat cu Federația Industriei Hoteliere din România, epidemia a avut un impact rapid și drastic asupra sectorului. 64% dintre respondenții din industria hotelieră au resimțit impactul pandemiei instant. Ceea ce înseamnă din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare în România a fost confirmat.

După declararea stării de urgență, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectați a crescut la 98%. Reperul este a treia săptămână din martie. Pentru a ajunge la 100% în luna aprilie.

Pe măsură ce cererea din partea turiștilor străini s-a prăbușit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid. Ceea ce s-a tradus într-o scădere semnificativă a veniturilor. Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 EUR pe cameră pe zi în aprilie 2020. Indicând un declin de 178% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Măsuri drastice de reducere a costurilor

Ca urmare a măsurilor induse de panedmie, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise. Potrivit sondajului, era cazul pentru 75% din hotelurile din România la sfârșitul lunii martie. Reducerea restricțiilor a dus la redeschideri. Dar există încă 2% din hoteluri care amână momentul pentru anul viitor.

Pentru a face față acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice. Acestea sunt menite să ducă la reducerea costurilor. Conform sondajului, aproximativ 29% din forța de muncă este deja concediată. Dat fiind faptul că situația nu s-a îmbunătățit în mod semnificativ, lucrurile se pot agrava. 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supraviețui financiar mai mult de 4 luni.

Schimbare de priorități

Similar altor țări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să își schimbe prioritățile. Astfel, s-au concentrat pe:

  • reducerea cheltuielilor operaționale
  • reducerea costurilor de promovare și marketing
  • gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor.

Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenți au apelat la schema de șomaj tehnic subvenționată de Guvern. Dar reducerea de personal (29%) a fost peste meia CEE (24%). Iar ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondenții hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulțumire comparativ cu celelalte țări din CEE, 85% dintre aceștia considerând că informațiile comunicate de autorități au fost neclare. Deși gradul de satisfacție față de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte țări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuți, în comparație cu 10% în celelalte țări.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie și 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiți sau extrem de pregătiți pentru redeschiderea proprietăților, 87% fiind încrezători ca pot asigura siguranța clienților și a angajaților. Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis și altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securității sanitare pentru oaspeți și angajați reprezintă principala prioritate a lor. În condițiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiștilor și a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenților au indicat că sunt în favoarea obținerii unei noi certificări de sănătate și securitate (Health & Safety).

Odată cu relaxarea restricțiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaționale și locale) doresc să redeschidă. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceștia se vor confrunta, de asemenea, și cu provocări cauzate de creșterea ofertei pe piață, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

Nivelul dinaintea crizei, în 2023-2024

În comparație cu alte piețe hoteliere din CEE, hotelurile românești sunt mai puțin dependente de cererea internațională. Statisticile vorbesc despre aproape 80% din sosiri interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranță la procesul de redresare al pieței.

Recuperarea lentă anticipată a turiștilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare. Însă, la polul opus, companiile multinaționale sunt interesate de mutarea unor operațiuni în România. Un factor care va determina o creștere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deși este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din București, Campionatul European de Fotbal ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanțelor hoteliere. Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă. Potrivit Oxford Economics, numărul de nopți în spațiile de cazare plătite în București este așteptat să atingă nivelul de dinainte de criză între 2023 și 2024. Iar mai apoi este prevăzută o creștere sănătoasă în anii următori.

Lasă un răspuns