Oficial, BNR nu exclude amânarea creșterii pensiilor cu 40% sau o creștere mai mică

Banca Națională a României vorbește în raportul asupra inflației făcut public marți despre ”necesitatea inițierii unui proces de consolidare fiscală” în contextul unui deficit bugetar care s-ar putea accentua ”pe termen mediu”. În același document oficial, BNR indică posibile soluții pentru scăderea deficitului. Referirea este la legea care prevede majorarea în medie a pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2019, o creștere cu impact bugetar uriaș atât în acest an, dar mai ales în 2021.

Vezi și ce spunea ieri guvernatorul BNR despre cum a ajuns România o mare piață de desfacere pentru Occident.

Astfel, BNR nu exclude o potențială amânare a termenului de intrare în vigoare sau o creștere mai mică decât cea prevăzută în lege. Reamintim că Legea pensiilor a fost inițiată și votată de PSD anul trecut.

Aplicarea Legii pensiilor în forma votată de Parlament, care prevede creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, ar provoca un dezechilibru major în finanțele publice, avertizează Consiliul Fiscal (organism consultativ) în Opinia privind bugetul de stat.

Citește aici Raportul integral al BNR

Astfel, Consiliul Fiscal arată că majorarea pensiilor conform legii inițiate de PSD ar aduce un deficit bugetar de 4,6 – 4,8% din PIB în acest an, dar impactul masiv ar fi în 2021 (deficit de peste 6% din PIB) și 2022 (deficit de peste 7% din PIB).

Ce spune Raportul privind inflația al BNR

Deficitul bugetar, prefigurat a persista la valori ridicate, s-ar putea accentua pe termen mediu, mai ales în condițiile prevederilor Legii pensiilor și ale altor măsuri fiscale legiferate, dar grevate de un grad ridicat de incertitudine privind aplicarea acestora. Din această perspectivă, se reliefează necesitatea inițierii unui proces de consolidare fiscală. Momentul demarării acestuia, precum și eventualele măsuri corective și dozajul acestora sunt grevate de ample incertitudini, fiind condiționate inclusiv de evoluția activității economice. În același timp, nu este exclusă nici varianta reconfigurării măsurilor fiscale deja aprobate

  • fie prin potențiale noi prorogări ale termenelor de intrare în vigoare a acestora
  • fie prin reevaluarea magnitudinii creșterilor deja prevăzute în legislație pentru anumite categorii de cheltuieli.

Deteriorarea soldului bugetar, pe lângă efectul de înrăutățire a soldului contului curent, este problematică și din perspectiva unei posibile declanșări a Procedurii de deficit excesiv. Într-o asemenea eventualitate, aceasta ar putea avea drept consecință

  • reevaluarea riscului asociat de investitori economiei
  • schimbarea sentimentului pe piața internațională
  • impact asupra traiectoriei viitoare a cursului de schimb
  • impact asupra ratei proiectate a inflației.

În plus, în condițiile în care restabilirea ulterioară a echilibrelor de la nivel macroeconomic ar impune realizarea unor corecții de amploare într-un interval scurt de timp, acestea ar putea avea ca efect derularea în manieră mai puțin ordonată a acestui proces, cu consecințe adverse asupra parametrilor de stabilitate ai tabloului de bord al economiei. site news

Lasă un răspuns