Italia, Germania şi Anglia cer muncitori români pentru agricultură, în ciuda restricțiilor impuse de coronavirus

Italia, Germania şi Anglia cer muncitori români pentru agricultură, în ciuda restricțiilor impuse de coronavirus. Agricultorii români sunt chemaţi la muncă în străinătate pentru opt euro pe oră, scrie cotidianul Jurnalul. 

Săptămâna trecută, Germania şi Italia au trecut peste constrângerile pandemiei. Ele au anunţat oficial că aşteaptă lucrători în agricultură. 

Italia, Germania şi Anglia cer muncitori români pentru agricultură

Românii se gândesc serios la ofertele de joburi postate pe diferite site-uri. Mai ales că pot aplica şi dacă nu cunosc prea bine limbile ţărilor respective. 

După apelul ministrului Agriculturii, potrivit căruia persoanele sănătoase ar trebui să iasă pe câmp pentru a asigura lucrările campaniei de primăvară, românii se gândesc la un job în acest domeniu. 

Doar că nu la un job în România. Ci la unul în străinătate. Germania, Italia, Olanda și alte țări occidentale își relansează ofertele de muncă în agricultură. Ele trec peste constrângerile pandemiei și oferă salarii de cel puțin 8 euro pe oră.

 Aceasta este de două-trei ori mai mult decât oferta din România. În fața acestei provocări, sindicatele și patronatele din agricultură și industria alimentară își strigă din nou îngrijorarea. Asta în timp ce Guvernul încă analizează cam ce măsuri ar putea să adopte pentru contracararea exodului de forță de muncă.

La sfârșitul săptămânii trecute, Germania și Italia au anunțat oficial că așteaptă lucrători în agricultură din estul Europei, relaxându-și condițiile de recrutare. Site-urile cu oferte de joburi pentru străinătate s-au umplut de anunțuri. De la necalificați la ingineri sau personal de mecanizare/service, românii pot aplica chiar acum. Inclusiv dacă nu cunosc mai mult decât la nivel elementar limbile țărilor respective.

În Germania se caută culegători pentru sparanghel, iar în Italia lucrători în sere. Transportul din țară este asigurat de angajatori. Iar, potrivit acestor anunțuri, analizate de Jurnalul, câștigul oferit începe de la 8 euro pe ora lucrată. Deci minimum 80 de euro pe ziua cu 10 ore prestate (echivalentul a 350-400 de lei). Plățile se fac la săptămână, de regulă sâmbăta. A se compara cu ofertele similare din România, unde ziua se plătește cu cel mult 150 de lei. Dar eventual, o masă caldă, transport sau alte bonusuri.

Pericol pentru industria alimentară

„Agricultura și industria românească nu au forță de muncă. Guvernul i-a adus acasă, odată cu pandemia, pe românii plecați în străinătate. Iar acum îi exportă la cererea Germaniei și Italiei”, atenționează președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), Dragoș Frumosu.

El a trimis ieri o a doua scrisoare deschisă Guvernului, în care solicită ca pentru o perioadă de 6 luni taxele și impozitele lucrătorilor din acest sector să fie eliminate. Astfel încât salariul lor net să crească. Iar fabricile să aibă garanția păstrării angajaților.

”Altfel, multe companii se vor închide. Angajații vor intra în șomaj tehnic și, probabil, imediat mulți vor pleca din țară pentru un salariu mai mare. Mai ales când Germania și Italia cer acum forță de muncă, având nevoie de oameni în agricultură. Facem aceeași mare greșeală și, prin absența unor măsuri care să încurajeze economia, îi gonim din țară. Apoi ne vom plânge în continuare de lipsa forței de muncă”, avertizează liderul sindical.

Potrivit partenerilor sociali din sector, Guvernul analizează abia acum ce măsuri anticriză ar putea adopta pentru agricultură și industria alimentară.

În Germania a început campania pentru sparanghel. Românii vor fi folosiți câteva săptămâni, apoi vor fi din nou trimiși înapoi acasă. Presiunile pe bugetul de asigurări sociale vor fi, astfel, la fel de mari.

Industria alimentară are nevoie de scutirea de la plata taxelor pe salariu pentru o perioadă de 6 luni, pentru a putea să-și mențină angajații, și de stoparea exporturilor de materie primă.

„Agricultura și industria românească nu au forță de muncă. Guvernul i-a adus acasă – odată cu pandemia – pe românii plecați în străinătate. Iar acum îi exportă la cererea Germaniei și Italiei”, atenționează președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), Dragoș Frumosu.

El a trimis ieri o a doua scrisoare deschisă Guvernului, în care solicită, ca pentru o perioadă de 6 luni taxele și impozitele lucrătorilor din acest sector să fie eliminate. Astfel încât salariul lor net să crească, iar fabricile să aibă garanția păstrării angajaților.

Angajatorii din sectorul agricol spun că există destui lucrători. Doar că Guvernul mai trebuie să ia câteva măsuri structurale.

„Cererea de forță de muncă în agricultură însumează 300.000.Maximum 350.000 de lucrători. De peste hotare au venit aproximativ un milion de oameni acum, cu pandemia. Să zicem că vor pleca înapoi o jumătate de milion. Dar tot se acoperă necesarul din țară. Deci problema nu se găsește neapărat aici, la mâna de lucru, cât la nivelul autorităților”, a declarat Costel Olteanu, președintele Uniunii Patronatelor BusinessRomânia.

Măsuri care să ajungă direct la fermieri.

El consideră că ar trebui adoptate măsuri care să ajungă direct la fermieri. Cum ar fi „energia gratuită pentru irigații, investiții masive în centrele de reproducere a raselor cu înaltă valoare biologică. Acordarea unei dispense pentru a produce aici soia modificată genetic România poate să importe acest furaj, dar nu are voie să-l cultive. Ca și o mai atentă reglementare a pesticidelor”.

Potrivit partenerilor sociali din sector, Guvernul analizează abia acum ce măsuri anticriză ar putea adopta pentru agricultură și industria alimentară. În Germania a început campania pentru sparanghel. Românii vor fi folosiți câteva săptămâni, Apoi vor fi din nou trimiși înapoi acasă. Presiunile pe bugetul de asigurări sociale vor fi, astfel, la fel de mari. site news

Lasă un răspuns