Cum să-l lași doar pe Dedu să negocieze cu antrenorii străni? Acum, suedezul Tomas Ryde cere daune de 40000 de euro – e timpul ca tot Consiliul de Administrație să plătească!

Moda antrenorilor străini, la loturile naționale de handbal, practicată de președintele Dedu, s-a dovedit una păguboasă, cel puțin pentru Federație. Las la o parte faptul că nici francezii, nici suedezii și nici spaniolii n-au lăsat nimic în urmă, pentru handbalul românesc, decât obiective neîndeplinite și multe neparticipări la competiții de anvergură, unde altădată eram printre protagoniști.

Am scris de acum câțiva ani, că decizia Consiliului de Administrație de a-i acorda exclusivitate președintelui, pentru negocierea contractelor este una anormală – în actualul Consiliu de Administrație sunt, cel puțin, doi membri capabili să fi purtat și ei negocieri cu francezul Gaudin, cu spaniolii Montoya și Pasqual, la masculin, sau cu suedezul Ryde și spaniolul Ambros, la feminin – și mă refer la președintele Potaissei Turda, Flaviu Sâsâiac, și fostul arbitru internațional Sorin Dinu, ambii fiind și avocați de meserie, care știu legile și cum trebuie să arate un contract adevărat.

Contractele lui Dedu, făcute după bunul plac…

Aproape niciunul dintre străini n-a avut obiective majore, apropiate – unora li s-a dat o importanță prea mare, spunându-se că au fost aduși ca să restructureze din temelii handbalul românesc!?, alții au avut obiective de calificare la Olimpiadă, și doar francezul Gaudin a avut ca țintă play off-ul de calificare la Mondialul din 2015, unde au fost practic două meciuri împotriva Suediei, pe care le-am pierdut, firește, pe amândouă. Contractele făcute de Dedu au fost total ascunse, de ochii tuturor, de parcă cine știe ce secrete de stat ar fi fost scrise acolo. Cum să lași totul în mâna unui singur om, el să negocieze durata înțelegerii, condițiile, salariul și toate celelalte beneficii, mai ales că Dedu nu se pricepe la toate acestea, s-a și dovedit.

Așa am ajuns ca Gaudin să vină pentru doă meciuri, să ia banii și să plece; așa s-a întâmplat și cu Pasqual, și cu Ambros, ne-au lăsat cu fundu-n baltă, la jumătatea contractului, fără să plătească vreo amendă sau să atingă vreun target înalt. Niciun membru din Consiliul de Administrație n-a reacționat în vreun fel, toți au ridicat din umeri, gândindu-se că e treaba exclusivă a președintelui. Eeee, dar a venit și vremea plăților, că nu se putea altfel – contractul cu Ryde avea prevăzută doar calificarea la Olimpiada de la Tokyo, din 2020, dar omul a fost dat afară înainte de termen, imediat după dezastrul de la Mondialul japonez, când naționala feminină a prins abia locul 12.

Comisia Tehnică s-a băgat, dar nu trebuia!

Aici s-a băgat și Comisia Tehnică, care l-a criticat aspru pe Ryde, pentru parcursul tricolorelor la Campionatul Mondial, după care au votat demisia suedezului. Spun că această Comisie n-avea niciun drept, în ceea ce-l privește pe Ryde, nici să-l critice, nici să-l demită, pentru că la momentul investirii lui în funcție Comisia n-a fost întrebată și nu l-a testat pe om înainte, nu i-a cerut vreun program… Practic, Dedu s-a scos și a dat vina toată pe această Comisie naivă.

Cine Ryde la urmă…

Din punctul meu de vedere, banii pe care Ryde îi cere acum în Instanță, 40.000 de euro, ar trebui să fie plătiți de întregul Consiliu de Administrație, care n-a gândit corect, când l-a lăsat pe Dedu să facă după cum îl taie capul. Cum să demiți un antrenor, și străin, pe deasupra, fără să ai o bază legală? Dacă în contractul lui Ryde ar fi fost vreun obiectiv și la Mondialul japonez, atunci da, mai mergea să-l dai afară, pe motiv că nu și-a îndeăplinit ținta. Dar el avea ca scop principal calificarea la Olimpiadă, iar ultima posibilitate de a ajunge sub cele cinci cercuri olimpice se desfășoară, cât de curând, la Turneul preolimpic din Muntenegru. Iar Ryde a fost data afară cu două luni în urmă…

Lasă un răspuns