Ce averi fac firmele de deszăpezire în România mai ales pe o iarnă fără zăpadă și cum își bat joc de români la primul viscol

Prima zi de iarnă veritabilă a surprins, cum era de aşteptat, autorităţile locale şi firmele de deszăpezire,. Traficul rutier era blocat joi dimineaţă complet în 3 judeţe, iar Autostrada A2 era închisă.

În timp ce România se zbate în zăpadă, firmele de salubritate şi deszăpezire raportează afaceri profitabile. Contractelor lor cu autorităţile locale sunt extrem de bănoase, arată o analiză a firmei de consultanţă Frames. N-a trebuit decât o noapte de ninsoare ca să realizăm cât de vulnerabili suntem în faţa iernii.

Citește și unde s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură a acestei ierni și cât mai ține valul de vreme rea.

După câteva ore de ninsoare şi viscol, autorităţile au ales să închidă autostrada Bucureşti-Constanţa şi să blocheze complet traficul în mai multe judeţe. Asta în loc să intervină rapid pentru reluarea circulaţiei. Pentru mediul de afaceri, blocajele provocate de zăpadă generează pierderi financiare. Aprovizionarea cu bunuri, în special cele perisabile, devine o misiune imposibilă. Fluxurile comerciale sunt stopate, iar asta are consecinţe negative la nivelul economiei.

Firmele de transport au zile de Iad, cele de salubritate au ajuns în Rai

Întârzierile în livrarea mărfurilor, de exemplu, sunt contabilizate cu penalizări contractuale. În timp ce economia pierde sume de ordinul milioanelor de euro pe zi din cauza zăpezii, pentru firmele angajate în activităţi de salubritate şi deszăpezire este sezonul în care fac cei mai mulţi bani. Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea şi deratizarea, vor depăşi în acest an nivelul de 4 miliarde de lei. Este o sumă dublă faţă de acum 10 ani. Dacă în 2010, firmele active în acest sector raportau un business de 1,92 miliarde de lei, în 2018 se ajunsese, deja, la 3,78 miliarde de lei. Şi profitul companiilor a urmat acelaşi trend, avansând de la 132,8 milioane de lei în 2010 la 297,5 milioane de lei în 2018.

Numărul firmelor de deszăpezire a crescut de patru ori

În 2018, datele Frames indicau 2101 firme de profil, faţă de 849 companii active în 2010. „Un business profitabil care ar trebui să se vadă în calitatea serviciilor prestate, de la salubrizarea oraşelor la deszăpezire. Din păcate, însă, fără utilaje suficiente, personal calificat şi un management eficient al activităţii, majoritatea firmelor angajate în salubritate, deratizare şi deszăpezire ajung să acţioneze prea târziu, iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent pentru această situaţie”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Vezi și cum arătau trotuarele din Capitală la primele ore ale dimineții.

Potrivit datelor firmei de consultanţă, firmele din acest sector, dintre care peste 90% sunt din zona micro, derulează afaceri, în medie, de 1,68 milioane de lei, cu un total de 33.316 angajaţi, un număr puţin mai mare decât în 2010 (27.382).

În această iarnă nu a fost nici deszăpezire, nici curățenie – dar banii au curs

Săptămâna trecută, massmedia relata despre faptul că multe dintre oraşele din ţară sunt acoperite de praf. Nu s-a mai intervenit pentru spălatul străzilor pentru că, bineînţeles, este iarnă şi, în teorie, ar trebui ca zăpada să rezolve problema. A urmat prima ninsoare serioasă şi a apărut problema zăpezii. Majoritatea arterelor secundare, a străzilor de cartier şi a trotuarelor au devenit impracticabile. Asta dincolo de problemele de pe reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene. 3 judeţe şi A2 au fost complet paralizate de prima ninsoare serioasă din 2020. „Explicaţia generală, pe care o primim în fiecare sezon hibernal, este că pe timp de viscol nu se acţionează.

Trebuie schimbat total modul de lucru pe ninsoare și viscol

Dincolo de această situaţie, rămân însă semne de întrebare privind modul în care se lucrează după ninsoare şi viscol. Planurile de intervenţie sunt înlocuite, în general, cu închiderea drumurilor şi cu un heirupism tipic românesc. Se acţionează haotic, fără o strategie coerentă de degajare a traficului, de asigurare a circulaţiei oamenilor şi a mărfurilor. Asta dincolo de activităţile de prevenire care, în multe cazuri, lipsesc cu desăvârşire.

În absenţa unor strategii de intervenţie, România se dovedeşte a fi, în continuare, o ţară meteosensibilă. Titluri precum «Iadul alb», «Autostrada meteosensibilă» şi «Haos pe drumuri» devin subiecte de breaking-news pe toate televiziunile”,afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames. Cei de făcut? Potrivit analiştilor de la Frames, este obligatorie restructurarea activităţii Companiei Drumuri Naţionale. Este nevoie și de o regândire a contractelor de salubritate şi deszăpezire încheiate cu firmele de profil. „Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani.

Scimbările climatice trebuie să aducă un nou mod de operare în deszăpezire

Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă, viscol, ger, zăpezi abundente etc.) sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenţie în special în zonele urbane. E nevoie de asigurarea unor servicii adaptate noii realităţi climatice. Administraţiile locale trebuie, de exemplu, să găsească soluţii să evite plata, în continuare, a milioane de euro în noiembrie şi decembrie unor firme de profil pentru intervenţii în caz de ninsoare, în condiţiile în care au ajuns să fie mici şanse de precipitaţii”, a mai declarat Negrescu.

Cine sunt greii slubrizării care înghit și banii statului pentru deszăpezire

Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea şi deratizarea, sunt dominate de câţiva jucători importanţi. Aceștia controlează de peste un deceniu serviciile din zona marilor oraşe. Pe primul loc se află compania Romprest Service SA, cu afaceri de 233,7 milioane de lei în 2018. Sumele sunt în creştere cu 50,8 milioane faţă de nivelul din 2010. Firma raporta, în 2018, ultimul an pentru care există datele financiare finale, un profit net de 11,8 milioane de lei.

Pe locurile următoare, în topul cifrei de afaceri din 2018, se află companiile Rosal Grup SA, cu 219,1 milioane de lei, Supercom SA (183,8 mil.lei), Urban SA (148,3 mil.lei), toate cu sediul în Bucureşti. Clasamentul este completat de firma Polaris M.Holding SRL din Constanţa, cu afaceri de 145,7 mil.lei, Retim Ecologic Service SA din Timişoara (110,3 mil.lei), Salubris SA din Iaşi (70,9 mil.lei), RER Ecologic Service Bucureşti REBU SA (57,7 mil.lei), Comprest SA din Braşov (55,3 mil.lei) şi RER Vest SA din Bihor (55,3 mil.lei).

Din totalul de peste 2100 de firme la nivel naţional, cele mai multe activau în Bucureşti (331), Constanţa (118), Prahova (104), Cluj (105), Timiş (102), iar cele mai puţine în Harghita (16), Covasna (17), Brăila (18), Călăraşi şi Tulcea (20).

„Piaţa serviciilor de salubritate, colectarea deşeurilor, deszăpezire şi deratizare este extrem de fragmentată, cu peste 2000 de companii, majoritatea microîntreprinderi fără putere financiară şi, în consecinţă, fără o logistică suficientă. Este o piaţă controlată de primii 10 jucători. Cel mai important şi profitabil business este cel de colectare a deşeurilor, salubrizare şi deszăpezire a marilor oraşe precum Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa sau Timişoara”, arată analiza Frames. site news

Lasă un răspuns