Autostrăzile din România, construite de fondurile private de pensii?

 Autostrăzi făcute cu banii de pensii private. Cele şapte fonduri de pensii pri­vate Pilon II, care au în admi­nistrare active de 13 mld. euro, vor putea din februarie 2020 să investească maximum 15% din totalul activelor, adică 2 mld. euro la valoarea actuală a acestora, în proiecte de infrastructură pe termen lung, cum ar fi autostrăzile.

Dacă Guvernul decide să construiască autostrada Comarnic-Braşov cu finanţare internă, va putea înființa o companie de proiect în care fondurile de pensii Pilon II să investească.

Citiți și cum anul 2019 a fost un an ratat pentru construcția de autostrăzi

http://www.ziare.com/economie/infrastructura/2019-inca-un-an-ratat-pentru-autostrazile-din-romania-cu-ce-ne-am-ales-din-cei-180-km-promisi-la-inceputul-anului-1587603

Cum vor fi recuperați banii investiți

Banii vor fi recuperaţi fie prin rambursarea de către Guvern a împrumutului peste o anumită perioadă de timp, probabil una pe termen lung de 20-30 de ani, fie prin operarea în sistem public-privat. Autoritatea de Supraveghere Financiară prevede că 15% din active pot fi investite în proiecte public-private, ceea ce înseamnă că la active totale de 62 mld. lei, miza unor astfel de plasamente este de cel puţîn 9,3 mld. lei (2 mld. euro).  „Este un demers bine-venit în condiţiile în care bursă locală devine tot mai mică în raport cu activele care se strâng în fondurile de pensii private“, spune Radu Crăciun, preşedinte al Asociaţiei Pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) şi director general al BCR Pensii.

Investiţie riscantă?

Cea mai riscantă investiţie din rândul celor trei – PPP, imobiliar listat şi companii necotate, este cea în companiile ne­lis­ta­te, deoarece acestea sunt dificil de evaluat şi nici nu există disponibil un preţ public, unul de tranzacţionare. Cel mai probabil administratorii acestor fonduri nu vor vinde din deţinerile actuale, precum acţiuni şi titluri de stat, pentru a se orienta către noile active. Asta dacă vor alege să meargă pe această strategie, în contextul în care viramentele românilor sunt de circa 700 mil. lei lunar către aceste fonduri.

„Includerea de noi clase de active mai puţin corelate cu cele deja listate va duce la un management mai bun al riscului şi va permite şi eventuală finanţare a sectoarelor economice nelistate la bursă. Merită notat că aceste clase de active dau randamente pe termen lung, motiv pentru care impactul asupra randamentelor nu va fi imediat“, spune Radu Crăciun. Spre comparaţie, fondurile Pilon II au 61% din active în titluri de stat şi 22% în acţiuni cotate atât la Bursă de la Bucureşti, cât şi pe pieţe străine, potrivit datelor ASF. site news

Lasă un răspuns