Mondialul de handbal din Japonia… este de stânga! Să ne păstrăm, însă, cumpătul, mai avem două încercări!

În această dimineață, la mii de kilometri depărtare, a inceput Campionatul Mondial de handbal feminin, competiție importantă, firește, atât prin prisma valorii competitoarelor, dar și pentru că din Japonia putem afla drumul către Olimpiada din 2020. Spuneam, zilele trecute, că naționala noastră are trei meciuri cât trei finale, cu echipe exponențiale ale handbalului european, Spania, Muntenegru și Ungaria, aceasta fiind și ordine în care întâlnim aceste trei forțe. Sigur, cu condiția obligatorie ca să nu ne împiedicăm, Doamne ferește!, de Senegal sau Kazakhstan, teamuri ce completează Grupa C, unde au fost repartizate fetele noastre.

Și am spus că Mondialul japonez este de stânga, pentru noi, din pricina faptului că am început turneul cum nu se poate mai prost, cu o înfrângere umilitoare în fața Spaniei, scor 16-31, care nu poate fi explicată sub nicio formă. N-o să facem acum analiza meciului, este prea devreme să dăm verdicte, poate nici nu suntem în măsură să facem asta, însă dorim să le atenționăm pe tricolore că mai au două încercări să dreagă busuiocul, cu Muntenegru și Ungaria. Mai mult, dacă bat aceste două adversare, merg cu 4 puncte în Main Round, ceea ce înseamnă un avantaj mare, pentru calificarea în semifinale.

Îmi permit să fac aceste calcule și să gândesc pozitiv, în continuare, pentru că așa și trebuie – nu așteptăm un Mondial vreme de patru ani, ca să-l încheiem după chiar primul meci pierdut! Este adevărat, scorul este greu de digerat, dar aș spune că evoluția fetelor trebuie să ne-ngrijoreze mai mult, mai ales că a fost una de-a dreptul catastrofală! Vreme de 60 de minute ne-am întrecut în ratări incredibile, în pase la adversar, în durități, pe semicercul propriu, care ne-au costat zeci de minute de suspendare, ba chiar și în nenumărate faulturi în atac.

A fost un adevărat haos și pe banca de rezerve, antrenorul suedez Tomas Ryde considerând că meciul contra Spaniei este un moment propice de a-și verifica toată echipa – le-a băgat în joc pe toate cele 16 handbaliste aflate pe Raportul oficial, vrând parcă să demonstreze că naționala României este UNICĂ, având titularele și rezervele în aceeași oală și de aceeași valoare! Și putem spune că a reușit cu brio, dar la polul opus, pentru că toate cele 16 au sfârșit într-un anonimat total, comportarea lor fiind de o modestie rar întâlnită. Poate un mic plus pentru Neagu, însă și ea a avut recital de ratări, după un început bun, soldat cu goluri frumoase, din colaborarea cu pivotul Crina Pintea, momente care au durat, însă, prea puțin.

Sunt multe semne de întrebare, mai ales că n-am văzut acea apărare perfectă, de care vorbea selecționerul și pentru care a făcut multe ore de pregătire – la televizor s-au zărit doar bulevardele de pe semicercul nostru, pe unde se plimbau nestingherite Cabral Barbosa, Alicia Fraga Fernandez sau Nerea Pena. N-am deslușit alte nume, în linia noastră de 9 metri, decât pe cel al Cristinei Neagu, care a obosit și ea, la un moment dat; coordonatoarele de joc au lipsit aproape cu desăvârșire, iar aportul extremelor a fost unul insignifiant. Și toate acestea în fața unei echipe, a Spaniei, destul de modestă și ea, care n-a rupt inima târgului – dar ibericele au fost disciplinate tactic, au fost mai concentrate în fața porții noastre, folosind o viteză de exprimare net superioară tricolorelor.

Urmează o perioadă în care fetele trebuie să se adune și să puncteze în fața Senegalului, chiar mâine dimineață, apoi în fața Kazakhstanului, peste două zile. Aceste două victorii, așa cred că vor fi, trebuie să refacă moralul tricolorelor și să le pregătească pentru luptele cu Muntenegru, de pe 4 decembrie, și cu Ungaria, pe 6 decembrie. Deșteaptă-te române, parcă așa sună și Imnul nostru național! Hai, România!

România – Spania 16 – 31 (9-16)

România: Neagu 6, Pintea 3, Polocoșer 3, Iuganu 2, Pristavița 1, Perianu 1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *