28 mai – Sărbătoare Mare. Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor). Tradiții și obiceiuri

Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Domnului (Ispas), în fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paști, prilej de cinstire a Eroilor Neamului.

De asemenea, la 28 mai este cinstit Sfântul Nichita Mărturisitorul, împreună cu alții.

Înălțarea Domnului

Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de lupta pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului, se arată într-un comunicat al Patriarhiei.

Adesea Înălțarea lui Hristos, ca și Învierea Sa, au fost înțelese ca fiind niște lucrări ale Tatălui asupra Fiului Său. Trebuie să avem în vedere, că moartea lui Hristos nu a avut ca țintă satisfacerea onoarei jignite a Tatălui, ci transfigurarea firii omenești. De aceea atât în Înviere cât și în Înălțarea Sa, Hristos nu este pasiv.

Evanghelistul Luca spune că Hristos i-a luat pe ucenicii Săi, i-a dus spre Betania și acolo Și-a ridicat mâinile, i-a binecuvântat și pe când îi binecuvanta, S-a depărtat de ei și S-a înălțat la cer (Luca 24,50-51). Prin aceste cuvinte nu trebuie să înțelegem că acesta a fost ultimul act al lui Hristos în lume, El nu devine absent în creație. Înălțarea lui Hristos nu înseamnă retragerea din creație, El continuă să fie prezent și lucrător prin Sfântul Duh.

Temei pentru credință în Înălțarea lui Hristos avem și în Evanghelia lui Marcu, în versetul 19 din capitolul 16, unde se spune că Iisus Hristos S-a înălțat la cer și a șezut de-a dreapta Tatălui. Astfel, Tatăl îl iubește pe Fiul în Sfântul Duh nu doar ca Dumnezeu ci și ca om. Prin acesta trebuie să înțelegem că toți cei care ne-am unit cu Hristos, devenim părtași la această iubire dumnezeiască.

Obiceiuri de Înălțarea Domnului

În popor există credința că odată cu Înălțarea Domnului, se înalță și sufletele celor adormiți de la Săptămâna Luminată încoace. Sufletele care rătăceau, deveneau strigoi și provocau neajunsuri oamenilor și animalelor. De aceea în această zi se practicau ritualuri magice de apărare: erau culese și sfințite plante despre care se crede că au proprietăți apotropaice (leuștean, alun, paltin); se buciumă la răspântia drumurilor și pe dealuri; oamenii se încingeau peste brâu cu ramuri de leuștean; și erau date  de pomană bucate pentru morți.

De Înălțarea Domnului, creştinii ortodocşi se salută cu “Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”

De ce sărbătoarea Înălțării Domnului se numește Ispas

Din Biblie aflăm că, după Înviere, Iisus Hristos S-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, după care S-a înălţat la cer în prezenţa lor. Deci apostolii au fost martorii acestui eveniment.

În popor se mai spune că a mai fost un martor, pe nume Ispas. Un cioban care a fost ascuns după pietre şi apoi a povestit ce a văzut. De aceea, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte şi Ispas. Fiindcă acest eveniment a avut martori, salutul “Hristos s-a înălţat” şi replica se spun doar în ziua Înălţării. Deși, între credincioși, salutul se mai folosește zece zile, până la vecernia din seara dinainte de Cincizecime sau Rusalii.

Tot astăzi facem pomenirea:

Sfântului Nichita Mărturisitorul;

– Sfântului Mucenic Eutihie, episcopul cel din Melitina;

– Sfintei Mucenițe Eliconida;

– Sfinților Mucenici Crescent, Pavel și Dioscorid;

– Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos; site news


Lasă un răspuns